Date statistice

ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE ÎN GIMNAZIU

Situația mediului intern al gimnaziului

Populaţia şcolară:

✓         Numărul de elevi: 94 (înscrişi la 01 septembrie, anul şcolar 2021 – 2022)

✓         Numărul de clase : 7  (ce vor funcţiona în anul şcolar 2021- 2022)

✓         Mediul de provenienţă: rural (100 %)

Personalul gimnaziului:

✓         Numărul de cadre didactice: 16 (dintre care 4 cadre didactice la moment sunt în concediu de maternitate, un cadru didactic angajat prin cumul, 3 cadre didactice de vârstă pensionară).

✓         Personal didactic auxiliar: 1 (bibliotecar)

✓         Personal nedidactic: 12 (dintre care 8 cadre de bază și 3 angajați sezonieri):

Deridicătoare – 3

Asistent medical/ bucătar – 1

Paznici – 3

Cazangii/ fochiști- 3

Lucrătoi de deservire – 2

Personalul de conducere:

✓         Nr. de personal de conducere: 3

Director 1 unitate

Director adjunct pentru instruire 0,25 unități

Director adjunct pentru educație 0,75 unități

Regimul de lucru al Gimnaziului

Gimnaziul funcţionează într-un singur schimb, în 5 zile. Orarul este întocmit în baza Planului-cadru, numărul de ore proiectate în orar coincide cu cele din plan. Durata lecţiilor pentru clasa I în luna septembrie este de 35 minute. Durata lecţiilor este de 45 min, conform următorului program:

1. 08³⁰ – 09¹⁵ (10 min)
2. 09²⁵ – 10¹⁰ (20 min)
3. 10³⁰ – 11¹⁵ (10 min)
4. 11²⁵ – 12¹⁰ (10 min)
5. 12²⁰ – 13⁰⁵ (10 min)
6. 13¹⁵ – 14⁰⁰

Comportament social

Provenind din medii sociale diferite, elevii gimnaziului sunt preponderent din familii cu un nivel mediu de studiişi cu situaţii materiale diferite. Familiile răspund în general pozitiv faţă de provocările societăţii, în concordanţă cu spiritul reformei şi manifestă interes faţă de educaţia oferită de şcoală. Dar sunt şi părinţi care nu asigură întotdeauna implicarea eficientă în procesul de educaţie şi supraveghere a copiilor.

Disciplină

Starea disciplinară este bună, fără a se înregistra abateri semnificative.

Şcolarizarea. Absenteism

• Pe parcursul ultimilor ani de studii nu s-a înregistrat nici un caz de neşcolarizare.
• Cauzele absenteismului înregistrat cu precădere la clasele ciclului gimnazial sunt diverse:
• dezinteresul manifestat faţă de anumite materii;
• teama de a primi o notă mică;
• atitudinea tolerantă a unor profesori faţă de acest fenomen;
• neimplicarea diriginţilor;
• lipsa de interes a unor părinţi; calitatea proastă a actului didactic şi formalismul în explicarea fenomenelor cognitive;
• necuantificarea absenţelor în procesul de notare;

Conducerea gimnaziului  a analizat la comisia diriginţilor şi în cadrul Consiliului profesoral situaţia absenteismului, a identificat cauzele acestuia (dezinteres, lipsă de motivaţie, incapacitatea de adaptare, situaţia materială precară a unor familii, influenţa anturajului, cât şi cele enumerate mai sus) şi a stabilit măsuri pentru diminuarea absenţelor nemotivate, în special la învăţământul obligatoriu.

Învăţământul incluziv

Politica managerială a gimnaziului a vizat în mod constant asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a procesului instructiv – educativ, pentru elevii care provin din medii sociale defavorizate, aparţinând unor minorităţi, elevi cu CES, cu părinţi plecaţi în străinătate. Astfel, toate cadrele didactice, angajaţii, dar şi elevii au fost instruiţi să aibă un comportament civilizat, deschis şi afectiv faţă de copiii cu probleme, în ideea integrării reale a acestora în colectivele şcolii, fără nici o descriminare. Pentru acești elevi sunt puse la dispoziție serviciile CDS, desfășurate în CREI conform unui grafic de lucru sau la necesitate.

A fost, totodată, stabilită o atitudine nediscriminatorie faţă de elevii ce aparţin unor minorităţi etnice sau religioase, asigurându-li-se toate condiţiile prevăzute de normativele în vigoare pentru libera exprimare şi accesul neîngrădit la actul educational prin orele opționale oferite, în vederea desăvârşirii pregătirii pentru viaţă şi a formării personalităţii umane.

Direcțiile de perspectivă identificate și ulterior implementate ne vor permite să transformăm gimnaziul într-o școală modernă, cu o bază materială dezvoltată, orientate spre perfecționarea procesului instructiv- educativ racordate la Standardele de calitate. 

Resurse umane

Calitatea personalului: cadrele didactice sunt bine pregătite din punct de vedere profesional, fapt constatat în urma inspecţiilor la clasă, a inspecţiilor de specialitate, a rezultatelor obţinute cu elevii şi a interesului manifestat pentru participarea la cursuri de perfecţionare. O parte din cadrele didactice din gimnaziu sunt şefi ai comisiilor metodice la discipline. Elevii beneficiază de influenţe educative şi didactice de ultimă oră datorită profesorilor.

Managementul unităţii şcolare: se desfăşoară pe baza planului managerial şi a planurilor operaţionale, în colaborare cu membrii Consiliului de Administraţie şi a Consiliului profesoral. Cadrele didactice sunt organizate în comisii pe arii curriculare, fiecare comisie având un responsabil. Există comisii cu caracter permanent şi comisii cu caracter temporar. Responsabilii comisiilor întocmesc planul managerial în baza căruia îşi desfăşoară activitatea.

Structura pe categorii de vârste a cadrelor didactice

Anul de studii 2021-2022	Sub 25 ani	25- 30 ani	31-40 ani	41-50ani	51- 60 ani	61-70 ani
Numărul de cadre didactice	1	3	3	2	4	3

 

Structura pe categorii de vechime în munca pedagogică

Vechimea în muncă	Până la 2 ani	3-5 ani	6- 10 ani	11- 15 ani	16- 20 ani	Peste 21 ani
Numărul de cadre didactice	1	2	3	1	1	8

Deţinători de grade didactice şi manageriale 

Grade didactice și manageriale	GDS	GDÎ	GDD	Fără grad
Numărul de cadre didactice	0	1	7	8

Constatări:

• Colectivul pedagogic este forma preponderent din cadre didactice care atestă mai mult de 21 ani de activitate.

Cadrele didactice:

• Reprezintă o calificare de 100 %.
• Implementează actele normative și reglatorii în domeniul educațional, centrând elevul ca beneficiar direct al politicilor.
• Promovează politica educațională a MECC din Republica Moldova.
• Participă activ la formarea continuă și perfecționare în domeniul de specialitate.
• Prezintă o abordare multiculturală în realizarea proceselor educaționale. 

Resurse materiale

Baza materială a gimnaziului

Localul gimnaziului este compus din două clădiri (o clădire în care studiază clasele primare și în alta –  clasele gimnaziale), care se află la o distanță una de cealaltă. Suprafața totală a încăperilor reprezintă 1327 m². Capacitatea de proiect al școlii este de 170 de locuri.

Instituția dispune de:

Indicator	Valoare
Bibliotecă	1
Cantină	1/ 60 locuri
Grup sanitar în clădire/ afara clădirii	da
Sistem de aprovizionare cu apă rece	da
Sistem de canalizare	da
Sistem de încălzire autonomă cu combustibil solid	da
Cabinet de informatică	1
Cabinete de studii și laboratoare	16
Teren de joacă	10 ari
Teren de sport	40 ari
Cabinet medical	1
CREI	1
Sală de sport	1

Echipament:

Computere	10
Laptopuri	10
Tablete	3
Proiectoare	3
Tablă interactivă cu completările necesare	1
Imprimante	3

Altele:

Aparatură audio (microfoane, boxe)

Reactivi și recipiente la chimie

Aparate și dispozitive la fizică

Materiale didactice la: biologie, geografie, istorie, matematică.

Alimentația:

Alimentația elevilor este o preocupare și prioritate importantă a instituției care este direcționată spre menținerea sănătății elevilor și promovarea unui mod sănătos de viață. În gimnaziul ”Grigore Vieru” sunt alimentați doar elevii de la treapta primară. Sunt asigurate condiții optime de activitate a cantinei școlare, fiind respectat normativul financiar principal pe zi pentru un copil de 10,80 lei.

Concluzie:Elevii învaţă în condiţii bune. Instituţia a beneficiat de reparaţii capitale finanţate de administraţia publică locală, de sponsori, din proiecte şi din bugetul instituţiei. S-au montat geamuri termopane, s-au reparat capital ambele clădiri ale instituției, s-a reparat blocul alimentar, a fost construit grupul sanitar în clădirea principală a gimnaziului, s-a construit terenul de fotbal, s-a amenajat curtea gimnaziului cu scaune.

Cultura organizaţională

Cultura organizaţională este caracterizată printr-un etnos profesional înalt.Valorile dominante sunt: cooperare, muncă în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. Sporadic se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiţie, rutină, conservatorism, automulţumire.

Climatul şcolareste caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

Ambianţa în activitatea şcolară: cultura este dominată de spiritul de echipă, se bazează pe cooperare şi respect reciproc. Atmosfera este distinsă şi plăcută, nu există conflicte majore, dacă apar anumite conflicte ele sunt rezolvate în mod obiectiv.

Relaţiile director – personal, profesori – profesori, profesori – elevise bazează pe comunicare, colaborare, muncă în echipă şi respect reciproc.

Conducerea şcoliieste deschisă şi ascultă sugestiile profesorilor, face aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora, le respectă competenţele, le oferă o largă autonomie, îi sprijină şi evită un control strict birocratic. Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice. Managementul este unul transparent, flexibil, stimulativ, bazat pe încredere în oameni, în capacităţile lor creative şi de autocontrol. A fost elaborat Regulamentul intern care cuprinde norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic.

Valorile chei estipulate în Codul Educației care dau coerenţă şi perspectivă activităţii sunt:

❖Dezvoltare. Perfecţionarea continuă a personalului angajat pentru dezvoltarea competenţelor profesionale şi personale, dotarea cu echipamente, resurse materiale şi instrumente de lucru.

❖Calitate şi eficienţă. Furnizarea serviciilor de calitate, care să contribuie la creşterea calităţii activităţii instructiv – educative din şcoală, prin seriozitate, folosind experienţa şi implicând toţi actorii educaţionali.

❖Lucrul în echipă. Dezvoltarea unui climat de muncă pozitiv, armonios, bazat pe seriozitate, toleranţă şi demnitate, dezvoltarea spiritului civic, folosind metode participative şi consultative.

❖Cooperare şi respect. Promovarea respectului reciproc şi cooperarea, prin colaborarea mai activă cu părinţii, cu comunitatea, cu instituţiile de la nivel local şi naţional cu atribuţii în domeniul educaţiei.

Orarul lecțiiloreste discutat și aprobat la Consiliul de administraţie al instituţiei, este elaborat conform cerințelor, este unul echilibrat cu alternarea disciplinelor reale și umaniste, cu includerea orelor opționale în orarul de bază. Fiecare elev studiază câte o disciplină opțională la alegere din oferta Planului cadru.

Semestrial sunt elaborate graficile evaluărilor sumativela disciplinele de studiu conform cerințelor din Plan cadru.

Este monitorizat permanent de către administrația gimnaziului procesul de implementare a Metodologiei temelor pentru acasă.

Formarea la elevi a deprinderilor și atitudinilor de comportament responsabil în caz de situații excepționaleesterealizată în toate clasele în cadrul disciplinei Dezvoltare personală, în conformitate cu prevederile curriculare la unitatea de învățare Securitatea personală.

În contextul dezvoltării la elevi a competențelor transversale/transdisciplinare, formarea comportamentului responsabil, în caz de situații excepționale, se va realiza și în baza principiului integrat, prin prisma tuturor disciplinelor școlare. Cadrele didactice vor explora oportunitățile oferite de curricula la disciplinele Biologie, Fizică, Chimie, Informatică, Educație pentru societate, Educație civică, Educație tehnologică, Educație fizică, etc.

În Planul anual de activitate al instituției este inclus un compartiment special ,,Asigurarea protecției vieții și sănătății elevilor”, care conține activităţi de instruire planificate în instituţie, în afara orelor de curs sub formă de  activități de simulare, organizate  în comun cu serviciile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

Toți angajații sunt obligați să soluționeze cazurile de abuz, neglijare, exploatare, trafic al copilului în cooperare cu alte instituții și servicii comunitare, în conformitate cu prevederile Instrucțiunilor privind mecanismul intersectorial de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența și monitorizarea copiilor-victime și potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării și traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 270 din08.04.2014

În paralel cu procesul instructiv sunt organizate numeroase acţiuni cultural – educative, unele dintre ele devenite deja tradiţii ale gimnaziului:

❖ Festivităţile de deschidere şi închidere a anului şcolar, cu premierea elevilor cu performanțe la concursurile locale, raionale, naționale şi olimpiadele şcolare;

• Festivalul cântecului Pascal;
• Festivalul internațional dedicat poetului Grigore Vieru; ❖ Balul bobocilor; ❖ Toamna de Aur; ❖ Sărbătoarea Dragobetele; ❖ Ziua de Autoadministrare şcolară; ❖ Sărbătoarea – „De ziua ta, iubite profesor”; ❖ Activităţi extradidactice la disciplinele şcolare; ❖ Conferinţe, mese rotunde, seminare tematice; ❖ Acţiuni de caritate şi de voluntariat; ❖ Adio, drag Abecedar; ❖ Săptămânile pe discipline şcolare, etc.

Situația demografică este în continuă descreștere din motivul plecării peste hotare a familiilor întregi de tineri, rata natalității la tinerii rămași în localitate fiind foarte mică. Acest factor influențează sever numărul elevilor și a claselor din gimnaziu.

Dinamica populaţiei şcolare

Ciclul/ anul de studii	2017 – 2018	2018 – 2019	2019 – 2020	2020 – 2021	2021 -2022
primar	43	44	63	43	39
gimnazial	78	64	51	56	55
total	121	108	114	99	94

Concluzie: Din analiza efectuată se observă că pentru ultimii 5 ani numărul elevilor este în descreștere.

Perspectiva înmatriculării elevilor în clasa I în perioada 2021-2026

Anul	2021-2022	2022-2023	2023-2024	2024-2025	2025-2026
Nr. de elevi	11	10	12	9	11

Concluzie: Din analiza efectuată se observă că numărul elevilor care vor fi înmatriculați în clasa I în următorii 5 ani este variabilă .

 Relaţii cu comunitatea

Parteneri sociali:

– Parteneriat cu Primăria, Asociaţia părinţilor şi pedagogilor, SRL Pempenela, ş.a

– Parteneriat în domeniul educaţiei cu Liceul sportiv din Botoşani, România

– Parteneriat în domeniul sportului cu CŞS din Botoşani, România

– Parteneriat în domeniul educaţiei cu şcoala gimnazială ,,Alexandru Ioan Cuza”din Dorohoi, România

– Parteneriat în domeniul educației cu școala gimnazială ,,Mihail Kogâlniceanu”, Dorohoi, România

– Parteneriat cu Asociația ,,Prietenii Basarabiei, Bucovinei și ținutului Herței”, România.

– Parteneriat cu grădinița ”Mărțișor” din localitate.

Analiza SWOT 

CURRICULUM
Puncte tari	Puncte slabe
-Pentru fiecare nivel de şcolarizare există material curricular corespunzător (planuri de învăţământ şi programe şcolare, auxiliare curriculare, manuale, caiete de lucru, ghiduri de aplicare, culegere de probleme, etc.); -O bună colaborare între învăţători şi profesori, mai ales pentru clasele ce termină ciclul primar şi integrarea cu uşurinţă a elevilor în ciclul secundar; -Evaluarea cunoştinţelor elevilor bazată pe un sistem eficient de testare şi simulare a examenelor  de absolvire, în scopul parcurgerii ritmice a materiei şi a familiarizării elevilor cu metodologia de examen; -O tradiţie instructiv-educativă concretizată printr-o imagine foarte bună a şcolii atât în comunitate, cât şi la nivel raional; -Proces instructiv-educativ de calitate demonstrat prin rezultatele şcolare bune, procent de promovabilitate la evaluările naţionale; -Încurajarea dezvoltării personale ale elevilor prin strategii adecvate folosite în activităţile curriculare şi extracurriculare; -Nivelul atingerii standardelor educaţionale de către elevi este bun; -Atitudine pozitivă a majorităţii elevilor faţă de educaţia oferită în gimnaziu;	– Insuficienta utilizare a materiilor didactice, a tehnicii informaţionale în demersul didactic; -Suprapunerea cerinţelor, testărilor, ceea ce conduce la o distribuire inegală a efortului elevilor; -Formarea deficitară a cadrelor didactice pentru lucrul cu elevii cu CES; -Valorificarea necorespunzătoare a potenţialului elevlor datorită lipsei de interes a unor cadre didactice pentru dezvoltarea  şi diversificarea ofertei şcolare; -Neconcordanţa între nivelul informaţional şi materialul didactic, aparatura din dotare şi cartea bibliografică; -Deschidere interdisciplinară încă modestă; -Inconsistenţa evaluării sistemice; -Lipsa diversificării ofertei şcolare; -Oferta şcolii nu satisface  nevoile tuturor elevilor, opţiunile se fac în funcţie de  decizia majorităţii elevilor clasei şi există riscul să nu satisfacă opţiunile tuturor elevilor; -Folosirea insuficientă a echipamentelor moderne; -Neimplicarea profesorilor în proiecte de finanţare.
Oportunități	Amenințări
-Ofertele privind cursurile de perfecţionare şi formare continuă, înscriere la grade didactice; -Bune relaţii cu administraţia publică locală, DÎ Briceni; -Existenţa site-urilor specializate în oferirea de materiale şi soft-uri pentru cadrele  didactice; -Flexibilitatea curriculumuui; -Acces rapid la informaţiile privind dinamica curriculumului; -Receptivitatea manifestată de către Agenţia de Asigurare a Calităţii, MECC al RM privind introducerea unor discipline opţionale şi specializări care corespund învăţământului modern; -Interesul manifestat de  unele organizaţii civice în domeniul educaţional; -Existenţa programelor de formare continuă care asigură  dezvoltarea competenţelor didactice în vederea realizării unei oferte CDŞ în concordanţă cu dorinţa de informare şi cunoaştere a beneficiarilor direcţi; -Identificarea oportunităţilor de formare a cadrelor didactice;	– Instabilitatea legislativă a curriculumului în sistemul de învăţământ; -Avalanşa ofertelor  de manuale alternative şi de auxiliare şcolare din partea editurilor; -Suprasolicitarea elevilor datorită numărului mare de ore; -Desele modificări ale strategiilor curriculare privind evoluţia învăţământului pe termen mediu şi lung; -Comunicarea deficitară între şcoală, familie şi elevi poate afecta buna organizare a curriculumului la decizia şcolii; -Existenţa şi proliferarea unui mediu negativ al educaţiei informale, care promovează valori contrare celor ale şcolii.

RESURSE UMANE
Puncte tari	Puncte slabe
– Echipa managerială preocupată de creşterea calităţii procesului didactic, a bazei materiale şi aspectului şcolii; -Cadre didactice bine pregătite, dedicate meseriei şi apreciate în comunitate; -Activităţi diverse în care elevii şi profesorii se pot remarca; -O bună participare la cursurile de formare continuă; -Relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subaltern, profesori-părinţi, profesori-profesori, etc.) existente favorizează crearea unui climat educaţional deschis, stimulativ; -Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice precum şi o bună coordonare a acestora; -Participarea multor cadre didactice la seminare, simpozioane şi cursuri de formare continuă; -Elevi cu rezultate bune	– Elevi cu părinţi plecaţi în străinătate, care sunt lăsaţi în grija bunicilor sau altor rude care nu au un control eficient asupra lor; -Elevii care revin din străinătate se acomodează mai greu, deoarece au lipsuri în cunoştinţe; -Conservatorismul şi rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice privind aspecte precum: organizarea şi desfăşurarea lecţiilor, centrarea activităţilor didactice pe nevoile elevului, informatizarea învăţământului, etc.; -Lipsa de colaborare între unele cadre didactice; -Insuficienta pregătire metodică a cadrelor didactice debutante; -Lipsa  de interes a unor cadre didactice privind activităţile extracurriculare; -Inerţia unor cadre didactice la schimbările provocate de reformă; -Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice în procesul de reformă; -Slaba motivare materială a profesorilor;
Oportunități	Amenințări
-Numărul de întâlniri şi activităţi comune  ale cadrelor didactice  în afara orelor de curs favorizează împărtăşirea experienţei, creşterea coeziunii grupului, o comunicare mai bună; -Varietatea cursurior de formare şi perfecţionare; -Posibilităţi financiare de stimulare- motivare a cadrelor didactice; -Întâlniri frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (şedinţele cu părinţii la nivelul clasei/şcolii, consultaţiile); -Diminuarea fluctuaţiei personalului didactic şi didactic auxiliar; -Standardele înalte privind activităţile  didactice şi rezultatele bune ale elevilor asigură prezenţa în unele clase a  unei populaţii şcolare cu nivel intelectual ridicat; -Disponibilitatea multor părinţi de a se implica în viaţa şcolii, de a participa activ la activităţile educative, actul decizional, programe etc; -Posibilităţi multiple de a accede la informaţii ştiinţifice şi metodice de ultimă oră; – Implicarea cadrelor didactice în programe de cooperare naţională şi internaţională, în diverse proiecte educaţionale.	-Motivaţia şi interesul scăzut a unor cadre didactice pentru activităţile profesionale; -Criza de timp a părinţilor datorită actualei situaţii economice reduce participarea unor părinţi la viaţa şcolară, cu impicaţii în relaţiile profesor-elev, profesor/învăţător/diriginte, cât şi în performanţa şcolară a elevilor; -Creşte numărul elevilor cu cerinţe educaţionale speciale; -O depreciere a statutului profesorului în societate, ceea ce determină dificultăţi în  impunerea cadrului didactic, principal factor al educaţiei, în faţa beneficiarilor direcţi şi indirecţi; -Imposibilitatea motivării personalului bine pregătit pentru a rămâne în sistemul de învăţământ; -Scăderea populaţiei de vârstă şcolară; -Aportul mass-mediei la creşterea violenţei fizice şi verbale în rândul tinerilor; -Scăderea motivaţiei elevilor pentru studiu, ca urmare a perturbării apărute în sistemul de valori ale societăţii; -Scăderea interesului absolvenţilor de învăţământ superior pentru meseria de dascăl, ca urmare a scăderii prestigiului profesiei de pedagog.

RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
Puncte tari	Puncte slabe
– Echipa managerială este preocupată de îmbunătăţirea bazei materiale şi a aspectului şcolii; -Siguranţă fizică şi protecţie  pentru elevi şi personalul didactic şi nedidactic, încadrare în norme igienico-sanitare corespunzătoare; -Starea bună a bazei tehnico-materiale, săli de clasă, laboratoare, cabinete, bibliotecă, sală de sport; -Accesul cadrelor didactice la calculatoarele, imprimantele şcolare; -Antrenarea elevilor şi părinţilor în activităţi de întreţinere şi înfrumuseţare a claselor şi holurilor şcolii; -O bună bază sportivă (sală de sport, teren cu suprafaţă sintetică); -Amenajarea majorităţii sălilor de clasă cu mobilier nou, modern; -Funcţionarea unei biblioteci dotate; -Existenţa unei săli de lectură în cadrul bibliotecii; – Dotarea majorității cabinetelor cu calculatoare performante, televizoare; -Material didactic suficient existent în cabinete şi laboratoare; – Existenţa sălii de sport, a cabinetului medical şcolar, a CREI.	-Spaţiu insuficient pentru desfăşurarea activităţilor festive; -Lipsa fondurilor pentru recompensarea activităţilor de performanţă a elevilor şi cadrelor didactice; -Slaba implicare a unor cadre didactice în păstrarea bunurilor materiale ale şcolii; -Există situaţii când resursele materiale ale şcolii nu sunt optim valorificate; -Uzura fizică şi morală a unor materiale didactice; -Fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat permanent; -Prezenţa în insuficientă măsură a unor surse de venituri proprii; -Atragerea insuficientă de surse de finanţare extrabugetare.
Oportunități	Amenințări
-Descentralizarea şi autonomia instituţională; -Posibilitatea obţinerii de sponsorizări şi donaţii; -Posibilitatea accesării de fonduri de către personalul didactic, prin proiecte cu finanţare externă; -Sprijinul primit din partea organelor administraţiei publice locale contribuie la modernizarea bazei materiale; -Politica managerială bazată pe o colaborare strânsă cu Consiliul reprezentativ al părinţilor; -Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi productive şi de întreţinere a şcolii; -Parteneriat cu comunitatea locală (administraţia publică locală, părinţi, ONG-uri); – Gimnaziul se bucură de o apreciere în rândul comunităţii locale.	-Ritmul accelerat al schimbărilor tehnologice conduce la uzura morală a echipamentelor existente; -Conştiinţa morală a elevilor  privind păstrarea şi întreţinerea spaţiilor; -Fonduri insuficiente pentru reparaţia şi întreţinerea bazei materiale; -Deteriorarea rapidă a mobilierului; -Bugetul insuficient; -Modificări legislative în domeniul financiar.

RELAŢIILE  INTERNE ŞI DE PARTENERIAT
Puncte tari	Puncte slabe
– O bună implicare a elevilor în activităţile extraşcolare şi extracurriculare la nivel de şcoală şi comunitate (excursii, serbări, acţiuni caritabile etc.); -Rezultate bune la concursurile artistice şi sportive; -Întâlniri cu Consiliul reprezentativ al părinţilor şi buna colaborare cu părinţii la nivelul comitetelor de părinţi pe clasă; -Preşedintele Consiliului reprezentativ al părinţilor este activ şi implicat în activităţile ce se desfăşoară la nivelul şcolii; -Buna colaborare între director şi directori – adjuncţi; -Relaţii bune, întemeiate pe conştientizarea rolului şi locului şcolii în comunitatea locală, cu reprezentanţii administraţiei  publice locale; – O bună colaborare cu Poliţia; -Consiliul elevilor activ şi implicat în problematica şcolii şi comunităţii; -Întâlniri semestriale cu Consiliul reprezentativ  al părinţilor; -Consilierea individuală şi de grup a elevilor şi părinţilor; -Derularea de parteneriate educaţionale cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi extracurriculare (excursii, vizite, etc.), menite să întroducă elevii în mediul comunitar şi să contribuie la socializarea lor; -Receptivitate şi transparenţă din partea conducerii; -Activităţi extraşcolare variate; -Parteneriate cu reprezentanţi ai comunităţii.	-Numărul mic de activităţi educative şi extracurriculare la nivelul claselor pentru dezvoltarea reală a sensibilităţii elevilor, formarea de deprinderi şi comportamente pentru integrarea în viaţa socială; -Numărul mic de organizaţii civice, în special ONG-uri, cu care colaborează şcoala; -Absenţa unei preocupări sistematice privind implicarea părinţilor în stabilirea obiectivelor generale şi a ofertei educaţionale; -Insuficienta preocupare a unor cadre didactice pentru realizarea unor proiecte de colaborare; -Slaba implicare în realizarea unor  proiecte de finanţare la nivel instituţional; -Puţine programe/proiecte educative sau activităţi extraşcolare implică participarea directă a părinţilor; -Unele activităţi extraşcolare au un caracter formal şi uneori neadecvat pentru elevi, care adesea nu sunt consultaţi în stabilirea ofertei de activităţi extraşcolare; -Comunicare deficitară cu unii părinţii în anumite situaţii.
Oportunități	Amenințări
– Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii; -Interesul unor şcoli pentru realizarea de schimburi de experienţă; -Existenţa posibilităţii de a aplica pentru realizarea de proiecte educative, recunoscute la nivel naţional; -Posibilitatea promovării imaginii şcolii la nivelul comunităţii: site-ul şcolii, alte publicaţii; – Interesul manifestat de părinţi privind educaţia elevilor şi asigurarea unor condiţii optime de desfăşurare a activităţilor şcolare.	-Bugetul de timp relativ scăzut al părinţilor; -Accentuarea efectelor negative în educaţia elevilor datorită unei comunicări tot mai dificile cu familia; -Implicarea formală a comunităţii locale în viaţa şcolii, doar prin participarea la şedinţe a unor reprezentanţi desemnaţi în unele comisii şi consilii; -Desele schimbări legislative, lipsa unor programe coerente de reformă în domeniul educaţiei; -Inexistenţa unui cadru legislativ de natură să stimuleze sponsorizarea activităţilor şcolare; -Ofertele educative mai dinamice oferite de alte organisme cu preocupări educaţionale; -Nivelul de educaţie şi timpul limitat al părinţilor poate conduce la slaba implicare a acestora în viaţa şcolii; -Instabilitatea la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere; -Organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar inversarea efectelor scontate; -Situaţia economică precară a comunităţii stimulează fenomenul de abandon şcolar sau delicvenţa juvenilă; -Legislaţia restrictivă; – Implicarea insuficientă a factorilor educaţionali externi în rezolvarea diferitor probleme ale gimnaziului.

Analiza PESTE

Mediul extern al şcolii include: factori politici, economici, sociali, tehnologici, ecologici, şcoala fiind un sistem deschis ce presupune o puternică interacţiune cu mediul situat în afara ei.

❖        Factorii politici

➢        descentralizarea structurilor de decizie;

➢        noua legislaţie şcolară;

➢        sprijinul acordat de către administraţia publică locală  proiectelor şi acţiunilor şcolare şi extraşcolare;

➢        existenţa în Consiliul de Administraţie al unui reprezentant al administraţiei publice locale;

➢        politica de coeziune şi integrare în valorile europene.

❖        Factori economici

➢        scăderea potenţialului economic;

➢        dezvoltarea preponderent comercială;

➢        insuficienţa resurselor financiare alocate învăţământului;

➢        nivel slab al venitului localnicilor;

➢        agenţii economici nu sunt suficient de sensibili la nevoile financiare ale şcolii;

➢        lipsa unei legislaţii motivaţionale pentru agentul economic astfel încât sponsorizările pentru şcoală să fie mai facile;

➢        politica de finanţare pe bază de proiecte şi programe.

❖        Factori sociali

➢        şomaj ridicat;

➢        nivel de trai scăzut;

➢        plecarea părinţilor la muncă în străinătate;

➢        mulţi copii lăsaţi în grija rudelor sau vecinilor datorită migraţiei forţei de muncă în alte ţări;

➢        educaţia nu este văzută  ca un mijloc de promovare socială şi economică;

➢        asistenţa socială precară;

➢        oportunitatea unei oferte extinse pe piaţa muncii în contextul dezvoltării europene;

➢         reducerea populaţiei şcolare.

❖        Factori tehnologici

➢        globalizarea;

➢        pătrunderea tehnologiei moderne întâmpină dificultăţi financiare;

➢        unităţile şcolare nu dezvoltă suficient servicii de educare a adulţilor pe domenii de activitate;

➢        interes prea scăzut pentru utilizarea tehnologiei informaţionale în scopul dezvoltării relaţiilor inter-instituţionale.

În gimnaziul nostru există și este utilizat cu succes un laborator de informatică dotat cu 10 calculatoare conectate la internet în care se desfășoară lecțiile de informatică, dar este și în accesul cadrelor didactice la necesitate, 5 laptop-uri și 1 tabletă pentru cadrele didactice, un laptop pentru administrația gimnaziului (5 laptop-uri care încă nu au fost repartizate) și unul pentru CDS, 3 imprimante, 3 proiectoare la clase, 2 televizoare plasate în sălile de clase.

❖        Factori ecologici

Starea ecologică din localitatea Pererita poate fi caracterizată ca una care oferă în marea majoritate un mediu de viață sănătos. Totuși, principalele probleme rezultă din impactul negativ al poluării apelor, aerului, solului și produselor alimentare asupra sănătății oamenilor.

DINAMICA MEDIULUI INTERN

                                                                                       Dinamica efectivului de elevi

Anul școlar	Numărul de complete de clasă
	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX
2021-2022	1	0	1	1	1	1	0	1	1
2022-2023	1	1	0	1	1	1	1	0	1
2023-2024	1	1	1	0	1	1	1	1	0
2024-2025	1	1	1	1	0	1	1	1	1
2025-2026	1	1	1	1	1	0	1	1	1

 

Anul școlar	Numărul de elevi
	I	II	III	IV	V	VI	VII	VIII	IX
2021-2022	11	0	17	11	15	17	0	8	15
2022-2023	10	11	0	17	11	15	17	0	8
2023-2024	12	10	11	0	17	11	15	17	0
2024-2025	9	12	10	11	0	17	11	15	17
2025-2026	11	9	12	10	11	0	17	11	15

 

Anul școlar	Total complete clase
	I-IV	V-IX
2021-2022	3	4
2022-2023	3	4
2023-2024	3	4
2024-2025	4	4
2025-2026	4	4

  

Anul școlar	Numărul de elevi		Total
	I-IV	V-IX	I-IX
2021-2022	39	55	94
2022-2023	38	51	89
2023-2024	33	60	93
2024-2025	42	60	102
2025-2026	42	54	96